Spectacole de amploare, Anul „Constantin Brâncuși”, „Cultura țestului în Oltenia”, participări internaționale ale dansatorilor Ansamblului „Maria Tănase”, expoziții în spații neconvenționale și tot mai mulți copii atrași de artele tradiționale, acestea sunt reperele unui 2026 intens pentru Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj. Vorbim despre o instituție care și-a dus proiectele dincolo de scenele obișnuite, în școli, la aeroport și peste granițele țării. Despre bilanțul primelor luni, proiectele care au adus publicul în număr mare la evenimente, investiția în educația culturală și agenda pentru finalul anului, aflăm într-un interviu cu Mirabela Gagiu, managerul Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj.

Reporter: Doamna manager, cum a fost, până acum, anul 2026 pentru Centrul de Cultură al Județului Dolj? Care au fost cele mai importante proiecte și ce bilanț faceți? 

Mirabela Gagiu, manager Centrul Județean de Artă și Cultură Dolj: Pot spune că, de la începutul anului și până în prezent, a fost o perioadă frumoasă și intensă pentru Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj. Am reușit să consolidăm echipa, să dezvoltăm proiecte și evenimente culturale diverse și să promovăm tradițiile și valorile culturale ale județului Dolj atât în țară, cât și peste hotare. Pentru noi, fiecare proiect a fost important, pentru că fiecare a avut un obiectiv și un public căruia i s-a adresat. Spectacolele organizate s-au bucurat de o participare numeroasă, ceea ce ne confirmă faptul că există un interes real pentru evenimentele culturale de calitate. Ne dorim să ducem mesajul cultural către un public cât mai larg, din toate categoriile de vârstă, și să construim permanent o legătură între instituție și comunitate.

O componentă foarte importantă pentru noi este cea educativă. Ne bucurăm să constatăm că numărul elevilor care participă la cursurile și activitățile Centrului este în creștere. Considerăm că apropierea copiilor și a tinerilor de cultură și de tradițiile locale este o investiție în viitor și una dintre responsabilitățile importante ale instituției noastre.

Un proiect deosebit de important este „Cultura țestului în Oltenia”, lansat de Consiliul Județean Dolj, prin Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj, în parteneriat cu Muzeul Olteniei. Este un demers în care credem foarte mult, deoarece ne dorim ca această importantă componentă a patrimoniului cultural tradițional din Oltenia să fie recunoscută și, în perspectivă, inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. La sfârșitul acestei luni vom depune oficial dosarul, iar în paralel vom demara activitățile prevăzute în cadrul proiectului. Este un pas important pentru noi și, în același timp, o formă de responsabilitate față de patrimoniul cultural pe care îl avem și pe care trebuie să îl păstrăm, să îl promovăm și să îl transmitem generațiilor viitoare.

Privind acest prim bilanț al anului, cred că cel mai important lucru este că am reușit să fim mai aproape de public, să dezvoltăm proiecte cu identitate și să punem în valoare cultura și tradițiile Doljului într-un mod accesibil și relevant pentru comunitate. Toate aceste rezultate sunt posibile și datorită faptului că există o preocupare reală pentru susținerea culturii la nivelul județului. Consiliul Județean Dolj investește în cultură, iar acest lucru se vede în proiectele, evenimentele și activitățile desfășurate de instituțiile de cultură din județ. Este un efort care contribuie la dezvoltarea vieții culturale și la crearea unor oportunități tot mai diverse pentru public. Pentru domnul Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, cultura reprezintă o prioritate, iar noi îi mulțumim pentru susținerea și implicarea sa directă în proiectele și demersurile culturale pe care le dezvoltăm.

Rep.: Recentul eveniment dedicat Anului Brâncuși a adus în atenție legătura dintre Dolj și opera marelui sculptor. Ce a însemnat acest proiect pentru Centrul de Cultură și ce reacții ați primit din partea publicului? 

M.G.: Serata muzicală „Universul armoniilor de altădată”, eveniment organizat de Consiliul Județean Dolj, prin Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj, în cadrul manifestărilor dedicate Anului Constantin Brâncuși, le-a oferit celor peste 500 de spectatori o seară în care muzica și dansul au reconstituit atmosfera unei epoci în care marele sculptor a trăit, a iubit și a creat. Am pornit de la ideea că, așa cum Brâncuși a transformat materia și a dat formă pietrei, și noi putem transforma emoția în artă prin cântec, muzică și dans. Am dorit ca acest spectacol să se desfășoare într-un spațiu simbolic, pe esplanada Muzeului de Artă, în apropierea Centrului „Constantin Brâncuși”, dedicat marelui sculptor, pentru a crea o legătură firească între patrimoniul artistic al orașului și universul cultural pe care l-am construit prin acest eveniment. Pentru Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj, acesta a fost cel mai amplu proiect al acestui an și ne-am dorit foarte mult să oferim publicului nu doar un spectacol, ci o experiență care să le rămână în suflet.

Fiecare moment a fost construit cu atenție și implicare. Absolut totul. De la momentul artistic susținut într-o manieră cu adevărat specială de actrița Miruna Ionescu, alături de violonistul Valentin Albeșteanu, dirijorul Tiberiu Oprea, Taraful de Oraș și Orchestra Filarmonicii Oltenia Craiova, până la momentele prezentate în premieră de dansatorii profesioniști ai Ansamblului „Maria Tănase”. Ne-am bucurat enorm de reacția publicului. Feedbackul primit a fost unul foarte bun, iar faptul că numărul solicitărilor de participare a depășit numărul locurilor disponibile ne-a arătat cât de mare este dorința oamenilor de a participa la astfel de evenimente. Pentru noi, această reacție reprezintă atât o bucurie, cât și o motivație de a continua să construim proiecte culturale ample, care să aducă emoție și să creeze experiențe memorabile pentru publicul doljean.

Rep.: Dansatorii Ansamblului „Maria Tănase” au un rol important în promovarea tradițiilor din Dolj. Ce proiecte sau spectacole importante a avut în 2026? 

M.G.: Pentru Ansamblul de Dans Folcloric „Maria Tănase”, aceasta este o perioadă deosebit de frumoasă și bogată în evenimente.Sunt dansatori profesioniști, serioși, implicați și foarte dedicați, iar acest lucru se vede de fiecare dată când urcă pe scenă. Sub coordonarea maestrului coregraf Ionel Garoafă, duc mai departe, cu respect și profesionalism, tradițiile și valorile culturale ale Doljului și contribuie, prin fiecare apariție, la promovarea imaginii Consiliului Județean Dolj. În 2026, activitatea ansamblului a fost una bogată, atât în țară, cât și peste hotare. Dansatorii noștri au reprezentat cu mândrie România la festivaluri internaționale din Spania și Serbia, unde au dus în fața publicului frumusețea și autenticitatea dansului popular românesc.

De asemenea, la Castellón, în Spania, întâlnirea cu românii din diaspora a fost una cu totul specială. Prin cântec, dans și port popular, dansatorii au reușit să transmită acel sentiment atât de puternic de „acasă”. În Serbia, unul dintre momentele care s-au remarcat a fost Călușul arhaic, prin care am dus în fața publicului autenticitatea și valoarea tradiției românești.

Și participările din țară au fost importante pentru noi. Prezența la festivalul de la Iași, dar și participarea la festivalul de la Herculane, unde jocurile oltenești au fost răsplătite cu aplauze îndelungi, ne-au arătat încă o dată câtă emoție poate transmite tradiția atunci când este prezentată de oameni care o iubesc și o respectă.

Pentru mine, însă, unul dintre cele mai importante momente ale acestui an a fost provocarea pe care le-am lansat-o pentru spectacolul „Infinitul armoniilor de altădată”. Mi-am dorit să pun în valoare nu doar talentul lor, ci și profesionalismul, disciplina și unitatea acestei echipe, iar ei s-au implicat cu dăruire. Am avut încredere în ei, iar ei au avut încredere în mine. Așa am ajuns să pregătim, în premieră, coregrafii de vals și tango, foarte diferite de ceea ce prezintă în mod obișnuit. Aplauzele publicului ne motivează să mai punem împreună în scenă și alte evenimente culturale inedite. Sunt convinsă că Ansamblul de Dans „Maria Tănase” are foarte multe de oferit în continuare.

Rep.: Cât de greu este, în prezent, să păstrați interesul publicului pentru folclor și pentru spectacolele tradiționale? Ați observat schimbări în preferințele spectatorilor? 

M.G.: Spectacolele prin care promovăm tradiția, jocul și portul popular se bucură în continuare de un interes constant din partea publicului. Participarea tot mai numeroasă a craiovenilor și a doljenilor la aceste evenimente este o dovadă că oamenii iubesc tradiția și își doresc să fie parte din astfel de spectacole. Cred că, într-o perioadă în care oferta culturală este foarte diversă, important este să reușim să prezentăm valorile tradiționale într-un mod atractiv și accesibil publicului de astăzi, fără să pierdem autenticitatea acestora.

Rep.: Expozițiile organizate au acoperit și în acest an domenii și artiști diferiți. Care dintre expozițiile din 2026 v-a rămas cel mai aproape și de ce? 

M.G.: Dintre expozițiile organizate în acest an, „Zbor prin artă, pe Aeroportul Internațional Craiova” mi-a rămas în mod deosebit aproape. A fost un proiect cultural inedit, prin care arta a ieșit din spațiul convențional al unei galerii și a întâlnit publicul într-un loc cu totul special: Terminalul Nou al Aeroportului Internațional Craiova. „Zborul” nostru artistic a trecut dincolo de nori și a atins cele mai frumoase dimensiuni ale ființei umane, transformând pentru o perioadă aeroportul într-o veritabilă galerie de artă. Expoziția, organizată în parteneriat cu Asociația Seniori Art Craiova, prin implicarea colegilor de la Secția pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, a avut și o importantă dimensiune internațională. Peste 80 de artiști din România, Republica Moldova, Franța și Gabon au participat la acest „zbor” artistic, reunind aproape 140 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, creații în marmură, tapiserie, artă digitală și instalații.

Mi-a plăcut foarte mult ideea colegilor de a aduce arta într-un spațiu prin care trec zilnic oameni foarte diferiți, poate unii dintre ei fără să fi avut până atunci ocazia să intre într-o galerie de artă. Cred că tocmai această întâlnire dintre artă și un public atât de divers a făcut ca proiectul să fie unul special. A fost, în același timp, și o confirmare că, atunci când avem curajul să ieșim din tiparele clasice și să căutăm noi spații și forme de prezentare, cultura poate ajunge la oameni în cele mai neașteptate și frumoase moduri.

Rep.: Educația vocațională este o prioritate pentru Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj. Ce oferă Școala Populară de Arte și Meserii „Cornetti” copiilor și tinerilor care vor să-și descopere sau să-și dezvolte un talent?

M. G.: Educația vocațională este, într-adevăr, una dintre prioritățile Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj, iar Școala Populară de Arte și Meserii „Cornetti” are un rol esențial în acest demers. Ea oferă cadrul potrivit și, mai ales, profesori dedicați tuturor celor care își doresc să își descopere un talent sau celor care vor să își aprofundeze cunoștințele și să se dezvolte într-un anumit domeniu artistic. Avem cursuri în domenii diverse, de la muzică și arte vizuale până la fotografie și alte forme de expresie artistică, astfel încât fiecare cursant să își poată găsi locul și să își urmeze propria pasiune. La 1 octombrie începe un nou an școlar pentru cursanții noștri și ne bucurăm să constatăm că, de la un an la altul, numărul cursanților este în creștere. Pentru noi, acest lucru reprezintă atât o mare bucurie, cât și o responsabilitate. Ne dorim ca fiecare elev care trece pragul Școlii Populare de Arte și Meserii „Cornetti” din cadrul Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj să găsească aici nu doar un loc în care să învețe, ci și sprijinul de care are nevoie pentru a-și urma pasiunea. 

Rep.: Un centru cultural are nevoie și de public nou, în special de tineri. Ce faceți pentru a atrage elevii și tinerii către spectacole, expoziții și celelalte proiecte ale instituției? 

M.G.: Să aducem cultura mai aproape de copii și de tineri reprezintă una dintre direcțiile importante ale Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj. În acest sens, desfășurăm activități culturale în școli, prin atelierele de folclor organizate de Secția de Dans Folcloric „Maria Tănase”, în parteneriat cu unitățile de învățământ. În cadrul orelor de muzică sau al programului „Școala Altfel”, organizăm întâlniri și activități dedicate folclorului, în care le prezintă copiilor jocul popular, portul tradițional și elemente ale folclorului românesc. Aceste activități se desfășoară atât în școli, cât și în sala noastră de repetiții, unde copiii au posibilitatea să descopere direct universul dansului popular. Interesul și entuziasmul copiilor ne încurajează să continuăm aceste proiecte și să le oferim oportunitatea de a se apropia de tradiție într-un mod firesc și atractiv. De altfel, ne dorim ca, în perioada următoare, să înființăm Ansamblul „Maria Tănase Junior”, un proiect prin care copiii talentați să aibă șansa de a se forma și de a se exprima prin arta dansului popular. În ceea ce privește expozițiile de pictură organizate de Secția de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Dolj, și aici acordăm o atenție deosebită implicării elevilor și tinerilor. Multe dintre evenimentele noastre expoziționale includ lucrări realizate de copii în cadrul atelierelor de pictură pe care le organizăm. Ne dorim ca acești copii să nu fie doar spectatori ai vieții culturale, ci să devină, încă de la o vârstă fragedă, creatori și participanți activi la proiectele culturale ale comunității.

Rep.: Privind spre ultimele luni din 2026, ce evenimente pregătește Centrul de Cultură al Județului Dolj?

M.G.: Urmează o perioadă foarte frumoasă și intensă pentru Centrul Județean de Cultură și Artă Dolj, cu multe proiecte în care credem și pe care ne dorim să le oferim publicului cu aceeași implicare și pasiune.

În perioada următoare vom demara activitățile din cadrul proiectului „Cultura țestului în Oltenia”. Pornim „Caravana țestului”, un proiect prin care ne dorim, împreună cu partenerii noștri, sub egida Consiliului Județean Dolj inițiatorul proiectului, să îi bucurăm pe spectatori cu gustul pâinii de acasă și să aducem în atenția publicului povești din gospodăriile din județul Dolj în care această tradiție se păstrează și astăzi, iar pâinea se face ca odinioară. Desigur, din acest proiect nu vor lipsi spectacolele tradiționale, pentru că ne dorim ca oamenii să redescopere nu doar gustul, ci și atmosfera, obiceiurile și bucuria comunităților de altădată.

Ne dorim, de asemenea, să organizăm o „Gală a Excelenței”, prin care să punem în valoare elevii Școlii Populare de Arte și Meserii „Cornetti” care au obținut rezultate remarcabile la concursurile la care au participat. Cred că este foarte important să îi apreciem și să îi încurajăm pe acești tineri, pentru că în spatele fiecărui premiu se află talent, multă muncă și perseverență.

Pentru perioada sărbătorilor de iarnă pregătim, bineînțeles, evenimente speciale prin care să promovăm tradițiile și obiceiurile oltenești și să aducem în fața publicului atmosfera autentică și emoția sărbătorilor de altădată.

Urmează și un eveniment amplu prin care Consiliul Județean Dolj va încheia seria activităților dedicate „Anului Constantin Brâncuși”, eveniment din care vom face și noi parte. Este un moment important pentru cultura doljeană și ne bucurăm să contribuim, prin proiectele noastre, la această serie de manifestări.

Pentru finalul anului ne dorim ceva cu totul special. Ne-am propus să încheiem 2026 cu o „Seară Vieneză”, un eveniment elegant, luminos și plin de muzică, prin care să oferim publicului o experiență frumoasă și să încheiem anul într-o atmosferă de sărbătoare. Ne dorim ca ultimele luni ale anului să fie despre tradiție, despre excelență, despre emoție și, mai ales, despre oameni. Pentru că, dincolo de toate proiectele pe care le construim, cea mai mare bucurie este să vedem că ele ajung la public și reușesc să creeze momente care rămân în suflet. 

Rep.: Dacă ar fi să descrieți anul 2026 printr-un singur proiect, un spectacol, o expoziție sau un moment care a definit activitatea Centrului de Cultură, care ar fi acela și de ce?

M.G.: Fără îndoială, „Infinitul armoniilor de altădată”. A fost o mare provocare pentru noi, pentru că ne-am dorit să oferim publicului mai mult decât un spectacol muzical. Ne-am dorit să spunem o poveste despre memorie, identitate și frumusețe, despre o Românie care a știut să transforme cântecul în emoție, iar emoția în patrimoniu.

Spectacolul dedicat Anului Constantin Brâncuși a fost o călătorie sonoră în inima unei epoci importante pentru cultura românească, o lume în care muzica, eleganța și poveștile de iubire se întâlneau în atmosfera grădinilor de vară. Am încercat să recreăm această lume printr-o îmbinare armonioasă de muzică, dans, lumină și culoare.

Un moment spectaculos al serii a fost videoproiecția digitală care a încheiat evenimentul, având drept fundal impresionantul Palat „Jean Mihail”. A fost o invitație pentru public de a pătrunde, într-o manieră aparte, în fascinantul univers al creației brâncușiene și de a privi patrimoniul nostru cultural dintr-o perspectivă contemporană.

Pot spune că acesta este cel mai complex eveniment pe care l-am organizat anul acesta, iar pentru mine, în calitate de manager al Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj, a reprezentat, de asemenea, o provocare importantă și o responsabilitate pe măsură. A fost un proiect amplu, care a presupus coordonare, foarte multă muncă și atenție la fiecare detaliu, dar și o colaborare strânsă între colegii din cadrul instituției, reprezentanții Consiliului Județean Dolj și toți cei implicați în realizarea spectacolului.

Am simțit foarte multă implicare și dăruire din partea tuturor, iar acest lucru mi-a dat încredere. Pentru mine, ca manager, satisfacția cea mai mare este să văd că o idee prinde viață și ajunge să creeze emoție pentru sute de oameni.

De aceea, sunt încrezătoare că „Infinitul armoniilor de altădată” este doar începutul unor proiecte culturale de amploare, prin care putem aduce publicului experiențe memorabile și putem pune în valoare, într-un mod autentic și creativ, patrimoniul cultural al Doljului,aceasta reprezentand o prioritate pentru Consiliul Județean Dolj, ordonatorul de credite.

La final, aș dori să vă mulțumesc pentru această oportunitate de a vorbi despre rezultatele, proiectele și oamenii care dau viață Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj.

Le mulțumesc, de asemenea, tuturor reprezentanților mass-media care ne sunt constant alături și care ne ajută ca povestea proiectelor noastre culturale să ajungă la public. Sprijinul și implicarea dumneavoastră sunt foarte importante pentru noi.

Și, nu în ultimul rând, vreau să le mulțumesc colegilor mei din echipa Centrului Județean de Cultură și Artă Dolj pentru implicare, profesionalism și pentru toată munca pe care o depun zi de zi. Fiecare proiect pe care îl realizăm este rezultatul unei echipe care crede în cultură și în oamenii pentru care construim toate aceste proiecte.